Nu demult am citit Agnes Grey de Anne Bronte. Sincer, eram foarte încântată când am făcut rost de carte şi m-am apucat imediat să o citesc. Să vă povestesc cât de cât ceva despre ea: Anne Bronte este cea mai mică dintre celebrele surori Bronte şi pot spune că stilul său se aseamănă mult cu al autoarei arhi-cunoscutei Jane Eyre. Şi subiectele au ceva în comun, doar că în cazul de faţă este vorba de un subiect nu atât de amplu şi de bine dezvoltat. Anne povesteşte cu aşa o naturaleţe şi simplitate, încât lectura va fi una relaxantă şi, de asemenea, rapidă. Cele 200 şi ceva de pagini vor fi răsfoite imediat şi, ce mi-a plăcut în mod deosebit este şi faptul că momentul mult aşteptat este dezvăluit în ultimele pagini, îndemnându-te să parcurgi filele cu o şi mai mare curiozitate.Agnes Grey, o fiică de preot, se angajează guvernantă pentru a-şi ajuta familia, în urma pierderii unei sume însemnate de bani. Va avea parte de nişte copii foarte prost-crescuţi şi nişte părinţi de-a dreptul insuportabili. Dar va reuşi să treacă peste şi să-şi atingă scopurile.
Nu vreau să vă dezvălui prea multe, însă voi mai menţiona că scriitoarea nu pune accent pe o poveste de dragoste, ca în Jane Eyre, ci mai mult pe necazurile îndurate de tânăra domnişoară şi pe viaţa socială din acea vreme.
O lectură uşoară, numai bună pentru un weekend, după o săptămână încărcată şi obositoare.
Bisous
Comentarii
Trimiteți un comentariu