Dian' Dianet

După cum am mai spus, acum sunt studentă în anul I la Facultatea de Farmacie, în Iași. Eu provin dintr-un oraș mult mai mic, mai liniștit și pot afirma faptul că se simte cu adevărat diferența, atât din punctul de vedere al vitalității, cât și al arhitecturii, al părții statice. E clar, fiind oraș universitar, sunt mulți studenți, se simte o altă viață , dar, de asemenea, se simte și istoria locului, mult mai însemnată și cu o amprentă mult mai evidentă asupra prezentului. M-au impresionat foarte tare clădirile vechi peste care am dat, clădiri ce nu au activat ca sediu al unor instituții importante, ci pur și simplu ca locuințe ale unor familii mai înstărite. Așadar, voi atașa în continuare câteva fotografii pe care le-am realizat în trecere, cu locuri mai puțin cunoscute, dar la fel de impresionante. Bisous

SIRUPI BEATITUDINEM Sirop pentru fericire Siropul pentru fericire este un preparat farmaceutic lichid, cu un conținut crescut în iubire, de consistență viscoasă, destinat administrării interne. Preparare. Siropul se prepară prin dispersarea substanței active de fericire în soluții concentrate de iubire sau în simpla bunătate și completarea la masa prevăzută (zâmbet/zâmbet). Se pot folosi și substanțe auxiliare (de ex., seninătate , pentru corectarea gustului amar lăsat de tristeți în suflet, pace , pentru creșterea concentrației de substanță activă, credință , cu acțiune conservantă împotriva îndoielilor). Dacă este necesar, siropul se prepară prin încălzire, folosind căldură sufletească și se condiționează în recipiente de capacitate mare, pentru o administrare ex temporae a  unei  can tități suficiente. Doza zilnică recomandată depinde  de  anam ne za pacientului, însă este indicată respectarea cel puțin a  celei  mi nime.    Această așa-zisă „rețetă” e

În această vară mi s-au întâmplat foarte multe lucruri și am trecut, de asemenea, prin multe. Cei mai mari decât mine vor spune, probabil, că toate sunt un fleac și că facultatea, viața abia acum încep, aducând cu ele neprevăzutul, poate nedoritul. În acest moment le dau dreptate, însă atunci, când acestea reprezentau prezentul, eu le trăiam ca atare, conștientizam cât de mult m-am pregătit și cât de mult am așteptat, deși poate aș fi preferat să se mai amâne, totuși să nu se întâmple încă. Așadar, să pornim cu începutul. Încă de când am intrat la liceu mi-am stabilit ca țel să intru la Farmacie. Prin mintea mea ocupa un loc și Medicina, dar am analizat toate argumentele pro și contra și m-am oprit asupra celei dintâi. Profilul ales de către mine a fost cel corespunzător drumului pe care pornisem, chiar dacă atunci când lumea mă întreba ce studiez, feedback-ul nu era cel mai bun. Dar nu-i nimic, noi să fim mulțumiți, nu-i așa? :) (Pot spune că la fel mi se întâmplă și acum, cu facult

Tatăl celuilalt copil , o carte pe care o recomand oricui, de la adolescenți, tineri, până la părinți aflați la început de drum și bunici. Este deosebită, nu pot descrie cât de mult mi-am regăsit în ea ori copilăria mea, ori situații cunoscute de către mine ale altor copii. Stilul compozistic, ușor, relaxant, lărgește sfera cititorilor și tinde de la beletristic înspre psihologic, neîndepărtându-se totuși de cel dintâi. Când am citit-o, primul lucru care mi-a venit în minte a fost că ar trebui recomandată tuturor părinților, căci prezintă modul cum ar trebui arătată afecțiunea lor copiilor, cum mai important este să le arăți celor mici dragostea ce le-o porți decât faptul că muncești pentru a le pregăti un viitor prosper. La vârsta lor, copiii nu au nevoie de condiție materială, mai important este să vadă că sunt iubiți și că cineva are încredere în ei, îi susține moral, nu neapărat financiar. Mai mult decât atât, ce m-a surprins în carte foarte mult a fost perspicacitatea pe car